O să încep simplu cu „Bună ziua!” și am să vă plictisesc puțin cu câteva definiții.
Conform DEX, voluntariatul reprezintă o activitate desfășurată în folosul altor persoane sau al societății fără a urmări un câștig material, iar voluntarul este persoana care acționează de bunăvoie, din proprie inițiativă, nesilit de nimeni, în mod conștient la acest voluntariat.
Părerea mea este că aceste două definiții sunt îndeajuns și nu mai înșir restul declarațiilor despre voluntariat, pentru că interesul meu este să vă prezint esențialul.
Să disecăm puțin titlul ca să fim clari de la început.
Cine suntem noi?
E simplu, suntem un grup de aproximativ 18 liceeni și studenți cu vârste cuprinse între 16 și 22 de ani. Doamna bibliotecară Roșca Gabriela a reușit să ne adune într-un mod miraculos și ne-a cernut în așa fel încât toți avem aceeași viziune.
Nu suntem de capul nostru, proiectul este de fapt în cadrul „Raftul cu inițiativă”, care este mână în mână cu ProVobis.
Ce vrem să facem?
Chiar eu, deși voluntară, primesc întrebarea asta veșnic de la părinți de parcă cine știe ce crimă fac că vreau să fac ceva pentru societate.
Aici pot explica și de ce am spus „Alt fel de voluntari la malul mării”, pentru că nu suntem varianta obișnuită. Noi ne-am focalizat pe latura culturală. Vrem să organizăm diferite cursuri pentru copii și bătrâni, poate spectacole caritabile, poate și un club de lectură și seri de poezie și muzică.
Mai cred că fiind numiți „ambasadorii bibliotecii”, rolul nostru este să atragem atenția celor din jur că bibliotecile încă funcționează și nu și-au pierdut statutul, ba chiar acum sunt mai dispuse să interacționeze cu oamenii și sunt dispuse să ajute chiar și în diferite activități.
Până acum am avut un curs de pregătire pentru comunicarea în fața mulțimii. A fost un curs foarte folositor, tot în cadrul acestuia am învățat să lucrăm ca o echipă. Cel mai probabil spre sfârșitul săptămânii voi posta poze și impresii din timpul cursului. Tot la sfârșitul săptămânii sper să vă aduc la cunoștință și cursurile care au fost oferite de către bibliotecă gratuit copiilor, dar și adulților plus alte activități reprezentative.
Nu e pierdere de timp?
Eu consider că nu, societatea are nevoie de ceva sprijin. În ideea că totuși se mai face ceva, iar tinerii nu stau chiar la calculator toată ziua fără să mai pună mâna pe o carte. Nu, există o mână de copii cu niște aspirații comune, care tind spre culturalizarea celor din jurul lor, dar și a lor în același timp.
Desigur, poți să condamni din start societatea, aka țara noastră, pierdută, să emigrezi și să spui că „în țara mea nu se mai face nimic. Tinerii sunt inculți, bătrânii domină parcurile fără să facă ceva benefic, iar restul tind spre ignoranță și hoție. Nimeni nu ajută pe nimeni.” și uite așa prin perspectiva asta chiar nimeni nu mai face nimic!
Momentan rolul nostru este să fim ca popcornul, dacă sunt mai multe boabe normal că dacă explodează una încep și celelalte, pentru că e clar că sunt supuse la căldură. Păi, cam așa e și cu noi, poate că se vor mai găsi tineri, dar și adulți care să fie entuziasmați așa ca mine de ideea de a face voluntariatul alt fel și de a repune biblioteca într-un loc important în viața unui om, ca un sprijin la care poate apela, (desigur să nu uităm că nu poți să te duci la bibliotecă să-ți dea o rețetă c-ai răcit! (: ) și poate o să ni se alăture sau poate ne vor oferii și ei un sprijin, vom vedea. Măcar avem speranță și voință (sper).
Cred că v-am plictisit destul, acum mai las o poză cu noi de la cursurile pregătitoare și sper că v-am stârnit interesul ca mai apoi să dați un click de follow blogului! ^-^
